10 noiembrie 2009

**CA PE VREMEA LU' TATAIE / COMPROMISURI / PROSTIE

  • A.S: Nu apuc sa scriu foarte des,motiv pt care,atunci cand scriu,zici ca dau navala,incat e posibil sa cam pun la incercare ochiul cititorului,care va avea nevoie de f multa rabdare pt a citi tot :))),dar ata ete...de cele mai multe ori ma intind si la alte teme,in stransa legatura cu subiectul,astfel incat treaba devine ceva gen 3 in 1,la final :D. Ah,si sa nu uit:le multumesc celor care au spus ca imi citesc blogul,chiar daca nu sunt vreo vedeta:))).Chiar nu ma asteptam sa fie intr-un numar atat de mare(iar numarul vizualizarilor spune totul).Multi citesc,dar putini comenteaza...probabil pt ca sunt toti de acord cu mine,si d aia...da,da,sigur asta e motivul:)).Oricum,as savura din plin si niste lupte de idei,contraziceri,polemica,come onnnnn! Mie chiar imi plac Gica Contristii,ma hranesc cu ei la micul dejun:)) Va pup si va invit la un test de rabdare cu postul de mai jos :D :
  • Acum cateva seri,nimerind la o masa mare intr-o cafenea,cu niste amici,mi-a fost dat sa port o discutie destul de....trista,as spune eu, cu una din tipele de la masa. O cunosc de mai bine de jumatate de an,de pe la distractii,dar avem o relatie maxim de cunostinte-amice. Din aproape in aproape a venit vorba despre ceea ce isi doreste sa faca fiecare in viata,despre ceea ce viseaza fiecare si in ce masura reusesc oamenii sa ajunga sa faca ceea ce le place,lucrurile pt care au un talent innascut etc.
  • Pt o clipa am crezut ca mi-am gasit "sora",tipa exprimandu-si dragostea pt actorie,dans etc,vazandu-se clar ca ,intr-o anumita masura,chiar avea o latura ceva mai artistica. Apoi,la un moment dat,a trantit o fraza,care pe mine m-a lasat masca: "Da,dar visul meu este sa fiu casnica!...adica,nu neaparat casnica,dar sa fiu femeie de casa,sa fiu acolo pt sotul meu,sa cresc copii... Si mi-ar fi placut sa fac ceva intr-unul din domeniile astea,si chiar am facut destul de mult,dar el nu se impaca cu ideea asta,nu ii place,ma vrea acolo cand are nevoie de mine,plus ca,am mai avut cateva tangente cu actoria si el nu a suportat ca a trebuit sa ma imbratisez cu cineva intr-un spot publicitar,nu imi suporta nici macar unele prietene,pt ceea ce fac sau ce sunt ele,motiv pt care nu e de acord sa ies cu ele,asa ca,pt el, vreau sa ma abtin de la numite lucruri,o fac pt el...si mi-am dat seama ca nici macar nu imi doresc 100% o cariera intr-un domeniu artistic...ci doar un 70% asa". Deci ,pt cei 30%,a ales partea cealalta.
  • Undeva,in sinea mea,am ramas extrem de blocata si de siderata de tot ceea ce imi spunea,dar incercam sa nu am vreo reactie prea evidenta de dezgust,pt a nu jicni,deoarece,pana una alta,fata nu-mi facuse mie nici un rau,iar fiecare isi face viata asha cum poate si cum stie...dar,efectiv nu ai cum sa apreciezi sau sa admiri asha ceva. Se vedea clar ca tipa isi dorea,sau cel putin isi dorise sa faca o cariera intr-un domeniu artistic,si chiar avusese deja ceva tangente si sanse,(pt ca lucrase la o casa de film,unde avea la indemana f multe castinguri),dar,pt ca domnul de langa ea nu avea nici o notiune despre ceea ce inseamna respectul pt femeia de langa(prin asta intelegand sa nu fi egoist si sa ii respecti dorintele acesteia),s-a ajuns in stadiul in care tipa a ajuns sa aiba niste asteptari "foarte ridicate" de la viata....atat de ridicate,incat le poate atinge cam oricine,indiferent de educatie,pregatire etc. Facand o paranteza,cei doi chiar sunt niste oameni super de treaba la distractie,cu care chiar te simti bine, si care nu calca pe coada pe nimeni,nu incomodeaza,sunt placuti,ca sa zic asa(cel putin,din cate ii cunosc eu). Si facand inca o paranteza,m-a frapat enorm mimica fetzei ei,care nu era deloc convingatoare,si chiar nu parea deloc sa coincida cu lucrurile despre care ea incerca sa ma convinga,gen: nu mai visez la chestiile astea,dar imi doresc cu toata fiinta sa fiu "femeie de casa".
  • Revenind la tema:vina cui este?a ei,normal. Pe tip chiar nu-l gasesc deloc vinovat:atata stie,atata face,asa considera el ca e normal sa fie o relatie:femeia nu face cariera,decat in gatit si in crescut copii;barbatul e superior,el dicteaza ce e voie si ce nu e voie sa se faca. Iar daca ar avea langa el o femeie hotarata,demna,care stie ce isi doreste si care impune respect,sigur ar deveni si el un altfel de barbat,mulandu-se pe personalitatea ei;pt ca asa se intampla de obicei:barbatii respecta daca au ce respecta!
  • Am plecat de acolo destul de intrigata,gandindu-ma la atatea femei fara pic de personalitate,care pretind ca sunt egale cu cel de langa ele si care ajung apoi la o anumita varsta,plangandu-se ca toata viata au stat la cratita ,au crescut copii si nu si-au urmat visele.Nu,"doamnelor",voi sunteti singurele vinovate!Nu va mai luati de bietii barbati! Daca erati femei,in adevaratul sens al cuvantului,sigur nu ajungeati pline de frustrari acum,dar ati preferat sa sa jucati rolul de mop de sters pe jos,asa ca nu va mai plangeti! :) (desi,pot spune ca mai degraba le gasesc scuze bunicilor si parintilor nostri,pt ca asa erau vremurile,decat noua ,care traim intr-o epoca din care ar fi ideal sa mai si invatam catre ceva si care chiar nu mai coincide cu ideea de "femeia la cratita")Totul este posibil,daca stii sa gasesti o masura in toate.Iar daca omul de langa tine chiar te iubeste,nu te va parasi,te va respecta,astfel incat sa poti imbina si relatia de cuplu si pasiunile...nu e o relatie adevarata sau o casatorie chiar asa o corvoada,care iti solicita atat de mult timp,precum un loc de munca full time(asta daca nu o transformi tu in asa ceva).
  • Nu am inteles niciodata de ce intr-o relatie se pune problema:barbatul sau femeia trebuie sa conduca?Cine e seful?Frate!...e o relatie de iubire!!...nimeni nu e sef sau subordonat,CA NU ESTI LA MUNCA!;si,la fel cum femeia spala sau calca sau gateste,la fel de normal mi se pare ca si barbatul sa faca treburile astea in aceeasi masura.De ce unul sa duca o viata plina de compromisuri,iar altul o viata de nabab?Care e faza?Doar pt ca asha se stie din mosi stramosi?Dar nu conteaza si ce simtim in ziua de azi?De ce trebuie mereu sa ne raportam la ceea ce era normal acum 100 de ani?Lumea se schimba,evolueaza,dar noi ramanem ca pe vremea lu' Pazvante,zici ca suntem prosti. Ii mai aud pe cate unii: "Asta e treaba de femeie" sau,pt a-si justifica pofta de a mai umbla si cu alte tipe:"De,suntem barbati"; jur ca mi se intoarce stomacul pe dos cand ii aud:))))),dar,pt unii din ei avand un anumit respect si fiindu-mi chiar prieteni,incerc sa nu am niste reactii prea ciudate si incerc sa ma gandesc la faptul ca nici macar nu e vina lor,ci a societatii,a educatiei primite,dar,mai ales a FEMEILOR,,care,in proportie de 85%,sunt niste prostaloaice care habar n-au sa se respecte pe ele insele,dupa care se plang.Mai degraba le respect pe cele de la tara,care stiu ca asta le e menirea,si care nu au acces la cine stie ce educatie,informatii etc.,dar cele de la oras,chiar nu au nici o scuza,sunt doar batute in cap.
  • Partea amuzanta e ca,astfel de barbati nu sunt decat niste lasi si niste slabi,care nu au taria necesara sa aiba langa ei o femeie puternica,pt ca nu-i pot face fatza.Vor o femeie slaba,fara personalitate,care sa danseze precum canta ei,una usor de dresat si de tinut in lesa,pt ca nu sunt capabili sa traiasca alaturi de altcineva,pt ca atunci ar trebui sa fie si ei puternici,ceea ce nu au cum.Dar si mai amuzant e faptul ca,tipii astia se cam satura in final de ele,preferand sa-si mai pipereze viata cu cate una mai hotarata,mai cu personalitate,una care nu ar accepta in veci titlul de femeie la cratita,asa ca respectiva ajunge(logic) sa fie inselata.Si uite asa ajunge femeia noastra sa-si intampine acasa iubitul sau sotul,cu farfuria calda cu mancare,imbracata in trening si sosete negre,in timp ce tipul vine...si de la munca,dar nu numai de acolo :,si in timp ce lipseste de acasa cu noptile,sub diferite pretexte.
  • Dupa cum spuneam si intr-un post anterior:ne place sa ne consideram niste moderni,niste evoluati,dar suntem ramasi in urma din multe puncte de vedere....
  • P.S: la fel gandesc si din celalalt punct de vedere: nu mi s-ar parea normal nici ca femeia sa fie sefa in relatie,iar barbatul sa fie un fel de sclav,sau sa nu-si urmeze idealurile si sa faca toate treburile posibile,timp in care femeia sa nu miste un deget.Mi s-ar parea o nesimtire crasa.Iar daca el/ea nici nu vrea sa auda de egalitatea intre sexe,de lipsa egoismului si de respect si chiar nu vrea sa iasa din ale lui/ei,pt ca e batut/a in cap,atunci lasa-l/o dreq sa se duca in padure,sa se ascunda,ca inseamna ca nu da nici doi bani pe tine,dar,in schimb,se super iubeste pe el/ea insusi/insasi.Decat cu bataie de cap,mai bine singur.
  • P.S 1 : O sa mai revin cu un post similar,pt ca e incomplet ce am scris,mai ales ca subiectul are legatura cu misoginismul si cu multe alte chestii foarte tampite si foarte pregnante in societatea noastra,din pacate; plus ca nu ma pot abtine sa comentez prostia majoritatii femeilor...pt ca este scandalos de prezenta...

Niciun comentariu: